{"id":253,"date":"2025-06-11T13:54:42","date_gmt":"2025-06-11T13:54:42","guid":{"rendered":"https:\/\/analizesanocare.ro\/?post_type=product&#038;p=253"},"modified":"2025-08-08T13:56:55","modified_gmt":"2025-08-08T13:56:55","slug":"arn-viral-sars-cov-2","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/analiz\u0103\/arn-viral-sars-cov-2\/","title":{"rendered":"ARN Viral SARS-CoV-2"},"content":{"rendered":"<h5><strong>SARS-CoV-2 (coronavirusul sindromului respirator acut sever 2) \u2013 ARN: RT-PCR <\/strong><\/h5>\n<p>Coronavirusurile (CoVs) sunt virusuri ARN apar\u021bin\u00e2nd ordinului Nidovirales, familia Coronaviridae, subfamilia <strong>Orthocoronavirinae<\/strong>, care infecteaz\u0103 omul \u0219i o varietate larg\u0103 de animale (p\u0103s\u0103ri \u0219i mamifere)1. Denumirea acestora provine de la aspectul virionilor \u00een microscopia electronic\u0103, ce se remarc\u0103 prin prezen\u021ba unor spiculi proeminen\u021bi, de natur\u0103 glicoproteic\u0103, dispu\u0219i sub form\u0103 de coroan\u0103 la suprafa\u021ba particulelor virale.<\/p>\n<p>Spiculii au rolul de a se lega de anumi\u021bi receptori celulari, favoriz\u00e2nd infec\u021bia celulelor receptive<sup>2<\/sup>. CoVs sunt clasificate \u00een patru genuri: Alfa-, Beta-, Delta \u0219i Gammacoronavirus. Numeroase CoVs au fost detectate la lilieci care ar de\u021bine un rol crucial \u00een evolu\u021bia acestor virusuri, \u00een special a genurilor alfa \u0219i beta-CoVs. \u0218i alte specii de animale pot servi drept gazd\u0103 pentru CoVs \u0219i rezervor pentru r\u0103sp\u00e2ndirea la om<sup>1<\/sup>.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een prezent sunt cunoscute 7 subtipuri de coronavirusuri responsabile de infec\u021bii \u00een popula\u021bia uman\u0103. \u00cen timp ce alfa-CoV determin\u0103 infec\u021bii u\u0219oare\/moderate sau asimptomatice, beta-CoV pot produce afect\u0103ri severe ale tractului respirator, cu poten\u021bial letal<sup>3<\/sup>. Cele trei beta-Covs zoonotice care au traversat bariera de specie \u0219i au cauzat pneumonie fatal\u0103 la om \u00een secolul 21 sunt: coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV) responsabil de epidemia SARS declan\u0219at\u0103 \u00een anul 2002 \u00een provincia Guangdong din China, coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) care a determinat epidemia de infec\u021bie respiratorie izbucnit\u0103 \u00een 2012 \u00een Peninsula Arabic\u0103 \u0219i noul CoV, denumit ini\u021bial 2019-nCoV \u0219i ulterior SARS-CoV-2, descoperit \u00een decembrie 2019 \u00een Wuhan, provincia Hubei din China, secven\u021biat \u0219i izolat \u00een ianuarie 2020, care a cauzat pandemia actual\u0103 de pneumonie atipic\u0103<sup>4<\/sup>.<\/p>\n<p>SARS-CoV-2 apar\u021bine genului Betacoronavirus, subgenul Sarbecovirus, ca \u0219i SARS-CoV cu care este str\u00e2ns \u00eenrudit<sup>1<\/sup>. Genomul SARS-CoV-2 este constituit dintr-o singur\u0103 molecul\u0103 de ARN monocatenar, cu polaritate pozitiv\u0103, dimensiune de aproximativ 30 kb, care prezint\u0103 secven\u021be nucleotidice identice cu SARS-CoV \u00een procent de 79.5%. Genomul con\u021bine la cap\u0103tul 5\u2019 dou\u0103 cadre deschise de citire (open reading frames, ORF), ORF1a \u0219i ORF1b, care codific\u0103 16 proteine non-structurale (de exemplu, ARN polimeraza ARN-dependent\u0103, RdRp).<\/p>\n<p>La cap\u0103tul 3\u2019 al genomului se g\u0103sesc genele care codific\u0103 4 proteine structural majore: glicoproteina S (proteina structural\u0103 a spiculilor), proteina E de \u00eenveli\u0219, proteina M de membran\u0103 \u0219i proteina N a nucleocapsidei. Genomul ARN \u0219i proteina N formeaz\u0103 o nucleocapsid\u0103 cu simetrie helicoidal\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de \u00eenveli\u0219ul extern. ARN-ul este infec\u021bios, servind at\u00e2t ca genom, c\u00e2t \u0219i ca ARNm viral<sup>5,6<\/sup>.<\/p>\n<p>Glicoproteina S SARS-CoV-2 permite virusului s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een celulele gazd\u0103, utiliz\u00e2nd enzima 2 de conversie a angiotensinei (angiotensin convertaza 2, ACE2,) ca receptor de intrare, fa\u021b\u0103 de care prezint\u0103 o afinitate mult mai mare, comparativ cu glicoproteina S SARS-CoV7. ACE2, similar\u0103 ca structur\u0103 cu ACE, constituie un factor reglator negativ al sistemului renin\u0103-angiotensin\u0103-aldosteron8.<\/p>\n<p>ACE2 este o protein\u0103 membranar\u0103 integral\u0103 de tip I, care este exprimat\u0103 \u0219i devine activ\u0103 \u00een mai multe tipuri de celule, cum ar fi celulele epiteliale alveolare, enterocitele \u0219i celulele endoteliale din rinichi \u0219i cord. Celulele epiteliale alveolare \u0219i enterocitele reprezint\u0103 \u021binte pentru SARS-CoV<sup>9<\/sup>. Din punct de vedere clinic, SARS-CoV-2 determin\u0103 o infec\u021bie respiratorie denumit\u0103 COVID-19 (Coronavirus infectious disease \u2013 2019).<\/p>\n<p>Timpul dintre expunerea ini\u021bial\u0103 la virus \u0219i debutul simptomelor (perioada de incuba\u021bie) este de 2-14 zile \u00een 95% din cazuri, cu o medie de 5-6 zile, ceea ce indic\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 o perioad\u0103 de carantin\u0103 de minum 14 zile a contac\u021bilor<sup>10<\/sup>. Boala este caracterizat\u0103 prin simptomatologie predominant respiratorie: febr\u0103, tuse seac\u0103, dispnee de severitate variabil\u0103 si poate evolua c\u0103tre pneumonie bilateral\u0103 intersti\u021bial\u0103, insuficien\u021b\u0103 respiratorie sau detres\u0103 respiratorie acut\u0103 (ARDS) care este principala cauz\u0103 de mortalitate.<\/p>\n<p>Persoanele cu v\u00e2rst\u0103 peste 60 de ani, precum \u0219i cele cu comorbidit\u0103\u021bi (cum ar fi, hipertensiune arterial\u0103, diabet zaharat, boal\u0103 cronic\u0103 de rinichi) prezint\u0103 un risc mai mare de boal\u0103 sever\u0103. Exist\u0103 \u0219i cazuri cu manifest\u0103ri gastrointenstinale (mai ales diaree), iar la unii pacien\u021bi (\u00een special la cei tineri) au fost semnalate hipo\/anosmie (pierderea mirosului) \u0219i hipo\/disgeuzie (pierderea gustului) ca simptome precoce<sup>11<\/sup>. Fiziopatologia ARDS indus de SARS-CoV-2 este similar\u0103 cu cea a pneumoniei comunitare severe cauzat\u0103 de alte virusuri sau bacterii.<\/p>\n<p>Produc\u021bia excesiv\u0103 de citokine proinflamatorii (factorul de necroz\u0103 tumoral\u0103 alfa, interleukin 6 \u0219i interleukina 1 beta), descris\u0103 ca o \u201cfurtun\u0103 de citokine\u201d se asociaz\u0103 cu un risc crescut de hiperpermeabilitate vascular\u0103 \u0219i insuficien\u021b\u0103 multipl\u0103 de organ, cu o rat\u0103 mare de mortalitate<sup>12<\/sup>. Diagnosticul de laborator al infectiei cu COVID-19 poate urma dou\u0103 c\u0103i: \u2013 eviden\u021bierea virusului prin tehnici de amplificare a materialului genetic viral (teste RT-PCR) \u2013 detec\u021bia anticorpilor specifici \u2013 care reprezint\u0103 r\u0103spunsul imun al organismului la virus.<\/p>\n<p><strong>Eviden\u021bierea ARN-ului viral SARS-CoV-2 prin metoda RT-PCR <\/strong> Pe data de 2 martie 2020 Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a elaborat \u0219i publicat protocolul de diagnostic al infec\u021biei SARS-CoV-2. Conform acestui ghid se recomand\u0103 prelevarea de probe provenind din tractul respirator superior (exsudat nazofaringian sau faringian), preferabil \u00eempreun\u0103 cu s\u00e2nge \u0219i alte probe din tractul respirator inferior (sput\u0103 sau lavaj bronhoalveolar \u2013 \u00een cazul formelor grave de boal\u0103). Din aceste probe se face identificarea viral\u0103 prin metoda RT-PCR (reverstranscriere \u2013 reac\u021bie \u00een lan\u021b a polimerazei).<\/p>\n<p>Proba se consider\u0103 pozitiv\u0103 dac\u0103 se detecteaz\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103 secven\u021be \u021bint\u0103 ale genomului viral SARS-CoV-2, dintre care cel pu\u021bin una s\u0103 fie specific\u0103 SARS-CoV-2, utiliz\u00e2nd un test RT-PCR validat<sup>13<\/sup>. Testarea prin metoda RT-PCR se recomanda urmatoarelor categorii de persoane\/pacienti:<\/p>\n<ol>\n<li>Pacien\u0163i \u00eenainte de procedura de transplant (asimptomatici) \u015fi donatorii de organe, \u0163esuturi \u015fi celule stem hematopoietice \u00eenainte de donare; pacien\u021bi cu transplant de organe, \u0163esuturi \u015fi celule stem hematopoietice afla\u021bi \u00een tratament imunosupresor, \u00eenaintea fiec\u0103rei intern\u0103ri din perioada de monitorizare posttransplant \u2013 2 teste la 24 de ore interval;<\/li>\n<li>Pacien\u0163i asimptomatici cu imunosupresie \u00een contextul bolii sau indus\u0103 medicamentos la internare \u00een spital \u2013 2 teste la 24 de ore interval;<\/li>\n<li>Pacien\u021bi oncologici asimptomatici afla\u021bi \u00een curs de chimioterapie \u0219i\/sau radioterapie \u2013 de 2 ori pe lun\u0103;<\/li>\n<li>Pacien\u021bi oncologici asimptomatici \u00eenainte de interven\u021bii operatorii sau manevre invazive;<\/li>\n<li>Hemodializa\u0163i<\/li>\n<li>Gravidele asimptomatice care au fost contact apropiat cu un caz confirmat;<\/li>\n<li>Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, \u00een a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant14.<\/li>\n<li>Persoanele in vederea reluarii activitatii profesionale<\/li>\n<li>Persoanele in vederea deplasarii in afara tarii in interes personal sau professional<\/li>\n<li>Contac\u021bi ai cazurilor confirmate<\/li>\n<li>Personal medico-sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, \u00een a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant<\/li>\n<li>Persoane care prin natura activitatii profesionale desfasurate sunt mai frecvent expusi la agentii infectiosi<\/li>\n<\/ol>\n<p><strong>Specimen recoltat <\/strong>\u2013 <strong>Tampoane de exsudat nazofaringian \u0219i orofaringian <\/strong>recoltate conform procedurilor standard, \u00een recipient cu mediu de transport care s\u0103 asigure viabilitatea virusurilor.<\/p>\n<p><strong>Exsudat nazofaringian \u2013 <\/strong>Solicita\u021bi pacientului s\u0103 tu\u0219easc\u0103 pentru a mobiliza secre\u021biile c\u0103tre faringele posterior. Inclina\u021bi spre spate capul pacientului \u00eentr-un unghi de aproximativ 70 de grade. Tamponul se introduce cu grij\u0103 \u00een narin\u0103 si se coboar\u0103 pe plan\u0219eul inferior al acesteia p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se ajunge \u00een nazofarinx. Tamponul se r\u0103suce\u0219te de 2-3 ori, dup\u0103 care se extrage u\u0219or. Acesta va fi imersat \u00een recipientul cu mediu de transport \u0219i se \u00eenchide capacul etan\u0219. \u00cen timpul acestei opera\u021biuni pacientul poate sim\u021bi o anumit\u0103 presiune sau discomfort.<\/p>\n<p><strong>Exsudatul faringian <\/strong>se prelev\u0103 \u00eenainte sau dup\u0103 4 ore de la toaleta cavit\u0103\u0163ii bucale sau ingestia de alimente sau lichide. Se a\u015feaz\u0103 pacientul pe scaun cu fa\u0163a spre sursa de lumin\u0103, g\u00e2tul \u00een u\u015foar\u0103 extensie \u015fi ceafa sprijinit\u0103 de sp\u0103tar sau perete. Se deprim\u0103 baza limbii cu ap\u0103s\u0103torul \u015fi, \u00een timp ce pacientul pronun\u0163\u0103 vocala \u201ca\u201d, se \u015fterg ferm cu tamponul amigdalele \u015fi peretele posterior al faringelui. At\u00e2t la introducerea c\u00e2t \u015fi la scoaterea tamponului, se evit\u0103 atingerea bazei limbii \u015fi a palatului moale.<\/p>\n<p><strong>Ambele tampoane \u2013 nazofaringian si orofaringian \u2013 se vor introduce in acela\u0219i recipient cu mediu de transport. <\/strong><\/p>\n<p><strong>Stabilitate prob\u0103 <\/strong>\u2013\u00a0\u00a03 zile la 2 \u2013 8\u00b0C<\/p>\n<p>Probele vor fi etichetate corespunz\u0103tor si vor fi insotite de <a href=\"https:\/\/www.synevo.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/1.3.F01_IL_40_V1_0-Formular-informare-test-RT_PCR.pdf\" data-wpel-link=\"internal\"><strong>Formularul de \u00eenso\u021bire probe recoltate de la cazul suspect de COVID-19<\/strong><\/a><sup>14,15<\/sup>.<\/p>\n<p><strong>Metoda <\/strong>\u2013 RT-PCR<sup>15<\/sup>. Testul utilizeaz\u0103 amplificarea selectiv\u0103 a dou\u0103 secven\u021be \u021bint\u0103 ale genomului viral SARS-CoV-2: o secven\u021b\u0103 localizat\u0103 \u00een regiunea ORF1a specific\u0103 pentru SARS-COV-2 si o secven\u021b\u0103 conservat\u0103 din gena E comun\u0103 subgenului Sarbecovirus. Pentru monitorizare extrac\u021biei \u0219i amplific\u0103rii se adaug\u0103 \u00een fiecare prob\u0103 analizat\u0103 un control ARN intern, reprezentat de o secven\u021b\u0103 necompetitiv\u0103 care nu prezint\u0103 omologie cu genomul viral<sup>15<\/sup>.<\/p>\n<h2><strong>Valori de referin\u021b\u0103 ARN Viral SARS-CoV-2<\/strong><\/h2>\n<p><strong>\u00a0<\/strong>Nedetectabil (Negativ)<sup>15<\/sup>.<\/p>\n<h2><strong>Interpretarea rezultatelor<\/strong><\/h2>\n<p><strong>\u00a0<\/strong>Un rezultat pozitiv indic\u0103 prezen\u021ba \u00een proba analizat\u0103 a ARN-ului SARS-COV-2, fiind sugestiv pentru diagnosticul COVID-19. Un rezultat nedetectabil (negativ) indic\u0103 absen\u021ba \u00een proba analizat\u0103 a ARN-ului SARS-COV-Cu toate acestea nu poate fi exclus\u0103 prezen\u021ba unei infec\u021bii cu noul coronavirus, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 rezultatul RT-PCR poate fi influen\u021bat at\u00e2t de stadiul infec\u021biei c\u00e2t \u0219i de calitatea specimenului recoltat.<\/p>\n<p>Un rezultat repetat invalid (absen\u021ba amplific\u0103rii controlului intern), determinat cel mai probabil de o inhibi\u021bie a reac\u021biei RT-PCR, impune repetarea testului pe o nou\u0103 prob\u0103. Un rezultat echivoc: Testul utilizeaza amplificarea selectiva a ARN viral din regiunea Orf1\/a specifica pentru SARS-COV-2 si din gena E (proteina structurala ce formeaza anvelopa), o regiune comuna pan-Sarbecovirusurilor.<\/p>\n<p>Nu s-a obtinut amplificare pentru tinta specifica SARS-COV-2, Orf1\/a, ci doar pentru regiunea pan-Sarbecovirus.\u00a0Posibil interferenta cu alte Sarbecovirusuri sau prezenta tintei la limita inferioara de detectie a metodei.\u00a0Se recomanda repetarea testarii printr-o alta metoda RT-PCR.\u00a0Rezultatul se va interpreta in context clinico-epidemiologic.<\/p>\n<h2>Bibliografie:<\/h2>\n<ol>\n<li>European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Factsheet for health professionals on Coronaviruses. Factsheet for health professionals on Coronaviruses. Ref Type: Internet Communication. <a href=\"https:\/\/www.ecdc.europa.eu\/en\/factsheet-health-professionals-coronaviruses\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow external noreferrer\" data-wpel-link=\"external\">https:\/\/www.ecdc.europa.eu\/en\/factsheet-health-professionals-coronaviruses<\/a>.<\/li>\n<li>Tortorici MA, Veesler D. Structural insights into coronavirus entry. Adv Virus Res. 2019;105:93-116.<\/li>\n<li>Velavan TP, Meyer CG. The COVID-19 Epidemic. Trop Med Int Health. 2020 Mar; 25(3): 278\u2013280.<\/li>\n<li>Walls AC, Park YJ, Tortorici MA, Wall A, McGuire AT, Veesler D. Structure, Function, and Antigenicity of the SARS-CoV-2 Spike Glycoprotein. Cell. 2020 Apr 16;181(2):281-292.e6.<\/li>\n<li>Zhang J, Zeng H, Gu J, Li H, Zheng L, Zou Q. Progress and Prospects on Vaccine Development against SARS-CoV-2. Vaccines (Basel). 2020 Mar 29;8(2).<\/li>\n<li>Guo YR, Cao QD, Hong ZS, Tan YY, Chen SD, Jin HJ, Tan KS, Wang DY, Yan Y. The origin, transmission and clinical therapies on coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak \u2013 an update on the status. Mil Med Res. 2020 Mar 13;7(1):11.<\/li>\n<li>Wrapp D, Wang N, Corbett KS, Goldsmith JA, Hsieh CL, Abiona O, Graham BS, McLellan JS. Cryo-EM structure of the 2019-nCoV spike in the prefusion conformation. Science. 2020 Mar 13;367(6483):1260-1263.<\/li>\n<li>Kuba K, Imai Y, Penninger JM. Multiple functions of angiotensin-converting enzyme 2 and its relevance in cardiovascular diseases. Circ J. 2013;77(2):301-8.<\/li>\n<li>Hamming I, Timens W, Bulthuis ML, Lely AT, Navis G, van Goor H. Tissue distribution of ACE2 protein, the functional receptor for SARS coronavirus. A first step in understanding SARS pathogenesis. J Pathol. 2004 Jun;203(2):631-7.<\/li>\n<li>Linton NM, Kobayashi T, Yang Y, Hayashi K, Akhmetzhanov AR, Jung SM, Yuan B, Kinoshita R, Nishiura H. Incubation Period and Other Epidemiological Characteristics of 2019 Novel Coronavirus Infections with Right Truncation: A Statistical Analysis of Publicly Available Case Data. J Clin Med. 2020 Feb 17;9(2).<\/li>\n<li>Comisia de Microbiologie Medical\u0103 a Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Comisia de Microbiologie Medical\u0103 a Colegiului Medicilor din Rom\u00e2nia. Infec\u021bia cu SARS-CoV-2. Ref Type: Internet Communication <a href=\"https:\/\/www.ms.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/Recomandarea-Comisiilor-de-Microbiologie- Medical%C4%83-a-MS-%C8%99i-CMR-Diagnostic-SARS-CoV-2.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow external noreferrer\" data-wpel-link=\"external\">https:\/\/www.ms.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/Recomandarea-Comisiilor-de-Microbiologie- Medical%C4%83-a-MS-%C8%99i-CMR-Diagnostic-SARS-CoV-2.pdf<\/a>.<\/li>\n<li>Jose RJ, Manuel A. COVID-19 Cytokine Storm: The Interplay Between Inflammation and Coagulation. Lancet Respir Med. 2020 Apr 27;S2213-2600(20)30216-2.<\/li>\n<li>World Health Organization. Laboratory testing for coronavirus disease (COVID-19) in suspected human cases. Interim guidance 2 March 2020. Ref Type: Internet Communication. <a href=\"https:\/\/apps.who.int\/iris\/bitstream\/handle\/10665\/331329\/WHO-COVID-19-laboratory-2020.4-eng.pdf?sequence=1&amp;isAllowed=y\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow external noreferrer\" data-wpel-link=\"external\">https:\/\/apps.who.int\/iris\/bitstream\/handle\/10665\/331329\/WHO-COVID-19-laboratory-2020.4-eng.pdf?sequence=1&amp;isAllowed=y<\/a>.<\/li>\n<li>Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), Actualizare 28.04.2020. Ref Type: Internet Communication. <a href=\"https:\/\/www.cnscbt.ro\/index.php\/info-medical\/1596-metodologia-de-supraveghere-a-covid-19-actualizare-27-03-2020\/file\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow external noreferrer\" data-wpel-link=\"external\">https:\/\/www.cnscbt.ro\/index.php\/info-medical\/1596-metodologia-de-supraveghere-a-covid-19-actualizare-27-03-2020\/file<\/a><\/li>\n<li>Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2020. Ref Type: Catalog<\/li>\n<\/ol>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>SARS-CoV-2 (coronavirusul sindromului respirator acut sever 2) \u2013 ARN: RT-PCR Coronavirusurile (CoVs) sunt virusuri ARN apar\u021bin\u00e2nd ordinului Nidovirales, familia Coronaviridae, subfamilia Orthocoronavirinae, care infecteaz\u0103 omul \u0219i o varietate larg\u0103 de animale (p\u0103s\u0103ri \u0219i mamifere)1. Denumirea acestora provine de la aspectul virionilor \u00een microscopia electronic\u0103, ce se remarc\u0103 prin prezen\u021ba unor spiculi proeminen\u021bi, de natur\u0103 glicoproteic\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"product_brand":[],"product_cat":[45,99],"product_tag":[],"class_list":["post-253","product","type-product","status-publish","product_cat-teste-de-biologie-moleculara","product_cat-teste-moleculare-pentru-diagnosticul-infectiilor","first","instock","shipping-taxable","purchasable","product-type-simple"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product\/253","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product_brand?post=253"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=253"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}