{"id":197,"date":"2025-06-11T11:51:02","date_gmt":"2025-06-11T11:51:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analizesanocare.ro\/?post_type=product&p=197"},"modified":"2025-08-08T13:58:09","modified_gmt":"2025-08-08T13:58:09","slug":"anticoagulant-lupic","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/analiz\u0103\/anticoagulant-lupic\/","title":{"rendered":"Anticoagulant lupic"},"content":{"rendered":"
\n

Informa\u0163ii generale \u015fi recomand\u0103ri\u00a0<\/strong>Anticoagulant lupic<\/strong><\/h2>\n

Anticoagulan\u0163ii de tip lupic sunt anticorpi \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva complexelor fosfolipide-proteine. Ace\u015ftia interfer\u0103 in vitro cu testele de coagulare dependente de fosfolipide, determin\u00e2nd prelungirea lor (cel mai frecvent folosit fiind timpul de tromboplastin\u0103 par\u0163ial\u0103 activat aPTT<\/a>)1;2<\/sup>.<\/p>\n

In vivo, prezen\u0163a anticogulan\u0163ilor de tip lupic se asociaz\u0103 cu un risc crescut de evenimente trombotice (trombofilie<\/a>)3<\/sup>. Prevalen\u0163a trombozelor<\/a> la pacien\u0163ii cu anticoagulan\u0163i lupici este de 24-36%; predomin\u0103 trombozele profunde ale membrelor \u015fi embolismul pulmonar. Pacientele cu avorturi spontane recurente prezint\u0103 anticoagulan\u0163i lupici \u00een aproximativ 10% din cazuri.<\/p>\n

Datorit\u0103 heterogenit\u0103\u0163ii intrinseci a anticoagulan\u0163ilor lupici diagnosticul de laborator este adesea dificil. Testele folosite trebuie s\u0103 fie capabile s\u0103 disting\u0103\u00a0 anticorpii cu activitate de lupus anticoagulant de anticorpii anti-factori de coagulare, deficitul de factori \u015fi heparin\u0103, deoarece toate aceste patru condi\u0163ii pot cauza prelungirea testului aPTT. \u00cen practic\u0103, plasmele cu deficit de factori de coagulare sunt u\u015for de identificat, deoarece ad\u0103ugarea plasmei normale normalizeaz\u0103 in vitro timpul de coagulare. Cu toate acestea, testul aPTT izolat nu poate diferen\u0163ia cu certitudine plasmele care con\u0163in anticoagulan\u0163i lupici de cele care con\u0163in anticorpi anti-factori de coagulare \u015fi\/ sau heparin\u01033<\/sup>.<\/p>\n

\u00cen 2009 Societatea Interna\u0163ional\u0103 de Hemostaz\u0103 \u015fi Tromboz\u0103 a revizuit \u015fi modificat recomand\u0103rile privind detectarea anticoagulantului lupic (LA). Astfel, s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it criteriile de selectare a pacien\u0163ilor la care se indic\u0103 aceast\u0103 investiga\u0163ie \u015fi de asemenea a fost elaborat un algoritm de testare \u00een laborator.<\/p>\n

Selectarea pacien\u0163ilor<\/u><\/p>\n

Testarea pentru detectarea LA trebuie s\u0103 fie limitat\u0103 la pacien\u0163ii care au o probabilitate semnificativ\u0103 de a avea sindrom antifosfolipidic (APS) sau care prezint\u0103 o prelungire neexplicat\u0103 a aPTT la un control de rutin\u0103.<\/p>\n

Trombozele<\/a> venoase profunde neprovocate sau trombozele arteriale f\u0103r\u0103 explica\u0163ie ap\u0103rute la pacien\u0163i tineri (<50 ani), trombozele cu localizare neobi\u015fnuit\u0103, pierderile de sarcin\u0103 survenite tardiv, orice episod trombotic sau complica\u0163ie a sarcinii la persoane av\u00e2nd boli autoimune (lupus eritematos sistemic<\/a>, artrit\u0103 reumatoid\u0103, trombocitopenie autoimun\u0103, anemie hemolitic\u0103 autoimun\u0103) indic\u0103 o probabilitate mare de APS; subiec\u0163ii asimptomatici depista\u0163i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cu aPTT prelungit, pacientele cu avorturi spontane recurente survenite precoce \u00een sarcin\u0103 \u015fi persoanele tinere cu tromboze venoase profunde provocate au o probabilitate medie de APS, \u00een timp ce trombozele venoase profunde sau tromboembolismul arterial survenite la v\u00e2rstnici se asociaz\u0103 cu probabilitate redus\u0103 de APS.<\/p>\n

Algoritmul de testare \u00een laborator pentru detectarea LA optim\u0103<\/strong><\/h2>\n
    \n
  1. recoltarea probei: se recomand\u0103 ca recoltarea probelor s\u0103 fie efectuat\u0103 \u00eenaintea ini\u0163ierii tratamentului anticoagulant sau la suficient timp dup\u0103 \u00eentreruperea acestuia; s\u00e2ngele va fi recoltat pe citrat de sodiu 0.105M (1\/9); proba va fi dublu centrifugat\u0103; dac\u0103 testul nu se efectueaz\u0103 imediat, plasma separat\u0103 va fi rapid congelat\u0103; \u00eenaintea efectu\u0103rii testului proba va fi decongelat\u0103 prin imersia complet\u0103 \u00eentr-o baie de ap\u0103 la 37\u00b0C timp de 5 minute.<\/li>\n
  2. alegerea testelor: se recomand\u0103 efectuarea a dou\u0103 teste screening bazate pe principii diferite (testul cu venin de viper\u0103 Russel diluat = dRVVT \u2013 testul cel mai robust pentru detectarea LA) \u015fi un test aPTT ce folose\u015fte silica ca activator \u015fi are un con\u0163inut sc\u0103zut de fosfolipide (al doilea test ca sensibilitate dup\u0103<\/li>\n
  3. amestecul plasm\u0103 normal\u0103 + plasm\u0103 de pacient (\u201emixing test\u201d): se efectueaz\u0103 un amestec 1:1 de plasm\u0103 normal\u0103 + plasm\u0103 de pacient, f\u0103r\u0103 preincubare, timp de 30 minute; plasma normal\u0103 poate fi ob\u0163inut\u0103 in house de la donatori s\u0103n\u0103to\u015fi sau se poate utiliza plasm\u0103 comercial\u0103 liofilizat\u0103 sau congelat\u0103; rezultatul testului este sugestiv pentru LA dac\u0103 timpul de coagulare al amestecului de plasm\u0103 este mai mare dec\u00e2t valoarea cut-off stabilit\u0103 pentru plasma normal\u0103; amestecul corecteaz\u0103 timpii de coagulare \u00een cazul deficitului de factorii plasmatici; ideal se va efectua \u015fi un timp de trombin\u0103 pentru a identifica prezen\u0163a heparinei \u015fi inhibitorilor specifici ai factorilor coagul\u0103rii; testul nu va putea fi efectuat dac\u0103 plasma este incoagulabil\u0103.<\/li>\n
  4. testele de confirmare \u2013 utilizeaz\u0103 reactivi cu un con\u0163inut ridicat de fosfolipide (fosfolipide \u00een bistrat sau \u00een faz\u0103 hexagonal\u0103); se testeaz\u0103 proba pacientului cu reactivul ce are concentra\u0163ie ridicat\u0103 de fosfolipide (confirmare) \u015fi se compar\u0103 rezultatul ob\u0163inut cu cel de la etapa de screening (\u00een prezen\u0163a unui reactiv cu un con\u0163inut sc\u0103zut \u00een fosfolipide); se calculeaz\u0103 corec\u0163ia procentual\u0103 [(screen \u2013 confirm) \/ screen] x 100, fie raportul LA (screen\/confirm) \u015fi se interpreteaz\u0103 \u00een raport cu valorile cut-off stabilite pentru plasma normal\u0103.<\/li>\n
  5. raportarea rezultatelor \u2013 se va face cantitativ cu un comentariu care s\u0103 indice dac\u0103 rezultatele sunt compatibile cu un rezultat pozitiv sau negativ4<\/sup>.<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cen 2014 CLSI (Clinical and Laboratory Standards Institute) a elaborat primul s\u0103u ghid privind testarea LA. \u00centre recomand\u0103rile CLSI \u0219i cele ale ISTH exist\u0103 o concordan\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te faza preanalitic\u0103, utilizarea dRVVT \u00een algoritmul de diagnostic, calcularea dependen\u021bei de fosfolipide \u0219i modul de interpretare a rezultatelor.<\/p>\n

    Principala diferen\u021b\u0103 este legat\u0103 de faptul c\u0103 CLSI recomand\u0103 o nou\u0103 ordine de efectuare a testelor \u2013 screening, confirmare, \u201emixing test\u201d \u2013 acest lucru fiind explicat de faptul c\u0103 \u201emixing test\u201d poate conduce \u00een unele situa\u021bii la rezultate fals-negative, prin introducerea unui factor de dilu\u021bie ce ar omite detec\u021bia unor anticogulan\u021bi mai slabi. CLSI men\u021bioneaz\u0103 de asemenea c\u0103 \u00een cazurile clare de rezultate pozitive la testele de screening \u0219i confirmare \u0219i \u00een absen\u021ba altor cauze de alungire a timpilor de coagulare depistate la screening-ul de rutin\u0103, recurgerea la \u201emixing test\u201d nu este necesar\u0103.<\/p>\n

    Pe de alt\u0103 parte, testul de amestec al plasmei de pacient cu plasm\u0103 normal\u0103 este foarte util atunci c\u00e2nd se ob\u021bine un rezultat pozitiv la testele de screening \u0219i negativ la cele de confirmare, pentru a permite detectarea LA \u00een prezen\u021ba unei anomalii de coagulare asociate precum \u0219i a unor anticoagulan\u021bi suficien\u021bi de poten\u021bi pentru a induce un grad de rezisten\u021b\u0103 la efectul de neutralizare al reactivului de confirmare.<\/p>\n

    \u00cen aceast\u0103 ultim\u0103 situa\u021bie factorul de dilu\u021bie introdus de \u201emixing test\u201d este avantajos deoarece poate reduce efectul de rezisten\u021b\u0103 al anticoagulantului \u0219i facilita astfel contracararea acestuia de c\u0103tre reactivul de confirmare. Atunci c\u00e2nd este suspectat\u0103 o anomalie de coagulare coexistent\u0103 efectuarea testelor de screening \u0219i a celor de confirmare pe un amestec de 1:1 al plasmei de pacient cu plasma normal\u0103 poate releva prezen\u021ba LA5<\/sup>.<\/p>\n

    Preg\u0103tire pacient <\/strong>\u2013 ideal, proba trebuie s\u0103 fie recoltat\u0103 \u00eenaintea ini\u0163ierii tratamentului anticoagulant3<\/sup>.<\/p>\n

    Specimen recoltat <\/strong>\u2013 s\u00e2nge venos3<\/sup>.<\/p>\n

    Recipient de recolt\u0103 <\/strong>\u2013 vacutainer cu citrat Na 0.105 M (1\/9), capac bleu\/verde3<\/sup>.<\/p>\n

    Cantitate recoltat\u0103 <\/strong>\u2013 c\u00e2t permite vacuumul3<\/sup>.<\/p>\n

    Cauze de respingere a probei <\/strong>\u2013 prob\u0103 \u00een cantitate inadecvat\u0103 (sub nivelul indicat pe vacutainer); specimen hemolizat; prezen\u0163\u0103 de coaguli \u00een prob\u01033<\/sup>.<\/p>\n

    Prelucrare necesar\u0103 dup\u0103 recoltare <\/strong>\u2013 centrifugare 15 min la 2500 g pentru ob\u0163inerea plasmei (plasma trebuie s\u0103 fie foarte s\u0103rac\u0103 \u00een trombocite, T <10000\/\u03bcL \u2013 dubl\u0103 centrifugare), urmat\u0103 imediat de separarea plasmei \u015fi congelarea acesteia; probele recoltate \u00een afara laboratorului vor fi transportate \u00een recipientul destinat probelor congelate1;3<\/sup>.<\/p>\n

    Stabilitate prob\u0103 <\/strong>\u2013 plasma separat\u0103 este stabil\u0103 4 ore la temperatura camerei;1 lun\u0103 la -20\u00b0C3<\/sup>.<\/p>\n

    Metode <\/strong><\/p>\n

    Laboratorul Snevo a adoptat recomandarea CLSI 2014 de a efectua testele de detectare a LA \u00een ordinea screening, confirmare, \u201emixing test\u201d, acesta din urm\u0103 efectu\u00e2ndu-se op\u021bional, \u00een func\u021bie de particularitatea cazului analizat.<\/p>\n

    Screening<\/u>: dRVVT screen + aPTT-LA (aPTT sensibil pentru LA); dac\u0103 rezultatul este negativ la ambele teste, LA va fi comunicat negativ; dac\u0103 se ob\u0163ine un rezultat pozitiv la unul sau ambele teste se va recurge la testele de confirmare.<\/p>\n

    Confirmare<\/u>: dac\u0103 aPTT-LA este pozitiv se va efectua testul de neutralizare cu fosfolipide \u00een faz\u0103 hexagonal\u0103; dac\u0103 dRVVT screen este pozitiv se va efectua dRVVT confirm3<\/sup>.<\/p>\n

    Valori de referin\u0163\u0103 Anticoagulant lupic<\/strong><\/h2>\n

    Anticoagulant lupic negativ3<\/sup>.<\/p>\n

    Men\u0163iune: Pentru diagnosticul de sindrom antifosfolipidic sunt semnificative 2 rezultate pozitive ob\u0163inute la interval de 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni3;4<\/sup>.<\/p>\n

    Limite \u015fi interferen\u0163e Anticoagulant lupic<\/strong><\/h2>\n

    Rezultatele ob\u0163inute pe probe recoltate \u00een cursul unui episod trombotic acut trebuie interpretate cu pruden\u0163\u0103 deoarece pacien\u0163ii se afl\u0103 sub tratament anticoagulant de atac, iar reactan\u0163ii de faz\u0103 acut\u0103 (de exemplu, FVIII) pot \u00eenregistra valori crescute4<\/sup>. La pacien\u0163ii afla\u0163i \u00een tratament cu preparate de heparin\u0103 cu greutate molecular\u0103 mic\u0103 (LMWH) testul se poate efectua numai din probele recoltate la 12 ore de la ultima doz\u0103 administrat\u0103. Dac\u0103 testul trebuie efectuat la pacien\u0163i sub anticoagulante orale se recomand\u0103 \u00eentreruperea acestora \u015fi administrarea de LMWH4;5<\/sup>, deoarece antagoni\u015ftii de vitamin\u0103 K pot induce rezultate fals-pozitive6<\/sup>.<\/p>\n

    Nivelurile de heparin\u0103 >1 UI\/mL pot produce interferen\u0163e (valori fals pozitive), nivelurile mai mici fiind contracarate de substan\u0163ele neutralizante con\u0163inute \u00een reactivi3<\/sup>.<\/p>\n

    De asemenea, dabigatranul <\/strong>(inhibitor de trombin\u0103) precum \u015fi inhibitorii direc\u0163i de factor Xa (rivaroxaban<\/strong> sau apixaban<\/strong>) pot determina valori fals pozitive pentru anticoagulantul lupic, de aceea nu se recomand\u0103 testarea la pacien\u0163ii afla\u0163i \u00een tratament cu aceste anticoagulante6<\/sup>.<\/p>\n

    Bibliografie<\/strong><\/h2>\n
      \n
    1. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Lupus Anticoagulant Comprehensive. www.labcorp.com<\/a> 2016. Ref Type: Internet Communication<\/li>\n
    2. Lothar Thomas. Haemostasis. In Clinical Laboratory Diagnostics, 1998, 636-638.<\/li>\n
    3. Laborator Synevo. Referin\u0163ele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2016. Ref Type: Catalog.<\/li>\n
    4. V. Pengo, A. Tripodi, G. Reber, J.H. Rand,\u00a0 T.L. Ortel, M. Galli, P.G. de Groot. Official Communication of the SSC: Update of the Guidelines for Lupus Anticoagulant Detection. In Journal of Thrombosis and Haemostasis, 2009, 7: 1737-1740.<\/li>\n
    5. Moore GW. Recent Guidelines and Recommendations for Laboratory Detection of Lupus Anticoagulants. Semin ThrombHemost 2014 Mar;40(2):163-71.<\/li>\n
    6. Funk DM. Coagulation assays and anticoagulant monitoring. American Society of Hematology. 2012.<\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Informa\u0163ii generale \u015fi recomand\u0103ri\u00a0Anticoagulant lupic Anticoagulan\u0163ii de tip lupic sunt anticorpi \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva complexelor fosfolipide-proteine. Ace\u015ftia interfer\u0103 in vitro cu testele de coagulare dependente de fosfolipide, determin\u00e2nd prelungirea lor (cel mai frecvent folosit fiind timpul de tromboplastin\u0103 par\u0163ial\u0103 activat aPTT)1;2. In vivo, prezen\u0163a anticogulan\u0163ilor de tip lupic se asociaz\u0103 cu un risc crescut de evenimente […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"product_brand":[],"product_cat":[53,34],"product_tag":[],"class_list":["post-197","product","type-product","status-publish","product_cat-morfofiziologie","product_cat-teste-de-hematologie","first","instock","shipping-taxable","purchasable","product-type-simple"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product\/197","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product_brand?post=197"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=197"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}