{"id":418,"date":"2025-06-17T13:11:56","date_gmt":"2025-06-17T13:11:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analizesanocare.ro\/?p=418"},"modified":"2025-09-24T07:08:31","modified_gmt":"2025-09-24T07:08:31","slug":"evaluarea-clinica-si-diagnosticul-afectiunilor-gastrointestinale-integrarea-testului-imunologic-cantitativ-pentru-hemoragii-oculte-in-practica-medicala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/evaluarea-clinica-si-diagnosticul-afectiunilor-gastrointestinale-integrarea-testului-imunologic-cantitativ-pentru-hemoragii-oculte-in-practica-medicala\/","title":{"rendered":"Evaluarea clinic\u0103 \u0219i diagnosticul afec\u021biunilor gastrointestinale: integrarea testului imunologic cantitativ pentru hemoragii oculte \u00een practica medical\u0103"},"content":{"rendered":"

Cancerul colorectal<\/strong> se situeaz\u0103 pe locul trei \u00een ceea ce prive\u0219te prevalen\u021ba la nivel global, constituind aproximativ 10% din totalitatea cazurilor oncologice. De asemenea, ocup\u0103 pozi\u021bia a doua ca principal factor etiologic al mortalit\u0103\u021bii asociate cancerului. Inciden\u021ba acestui tip de neoplasm cre\u0219te cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, majoritatea diagnosticelor fiind stabilite la pacien\u021bi cu v\u00e2rsta de peste 50 de ani.
<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 2020, datele globale indicau peste 1,9 milioane pacien\u021bi nou diagnostica\u021bi cu cancer colorectal<\/a> \u0219i peste 930.000 de decese provocate de aceast\u0103 patologie. S-au constatat diferen\u021be semnificative \u00eentre regiuni \u00een ceea ce prive\u0219te ratele de inciden\u021b\u0103 \u0219i mortalitate. Ratele de inciden\u021b\u0103 au fost cele mai ridicate \u00een Europa, Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103, iar ratele de mortalitate au fost cele mai ridicate \u00een Europa de Est. Se preconizeaz\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2040, inciden\u021ba cancerului colorectal va cre\u0219te la 3,2 milioane de cazuri noi anual (o cre\u0219tere de 63%), iar mortalitatea va atinge 1,6 milioane de decese anual (o cre\u0219tere de 73%).<\/p>\n\n\n\n

Reducerea riscului de cancer colorectal este posibil\u0103 prin adoptarea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos, care include o diet\u0103 echilibrat\u0103, men\u021binerea unei rutine de exerci\u021bii fizice regulate, evitarea fumatului \u0219i consumul moderat de alcool. De asemenea, efectuarea periodic\u0103 a screeningurilor este esen\u021bial\u0103 pentru detectarea timpurie a acestei afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u021b\u0103rile cu venituri ridicate, s-a observat o sc\u0103dere a inciden\u021bei cancerului colorectal, atribuit\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 eficien\u021bei programelor de screening<\/a>. Prognosticul acestei afec\u021biuni depinde semnificativ de stadiul \u00een care este diagnosticat\u0103. Ratele de supravie\u021buire sunt considerabil mai bune pentru cancerele detectate \u00een stadii precoce, comparativ cu cele \u00een stadii avansate. Un diagnostic prompt, tratamentul corespunz\u0103tor \u0219i monitorizarea regulat\u0103 post-tratament sunt esen\u021biale pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi at\u00e2t ratele de supravie\u021buire, c\u00e2t \u0219i calitatea vie\u021bii pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Factori de risc<\/h2>\n\n\n\n

O multitudine de factori sunt implica\u021bi \u00een dezvoltarea cancerului colorectal (CCR). Un risc crescut este asociat cu istoricul familial de cancer sau polipi colorectali, dar \u0219i cu prezen\u021ba unor afec\u021biuni precum bolile inflamatorii intestinale, diabetul zaharat<\/a> sau efectuarea unei colecistectomii. Stilul de via\u021b\u0103 joac\u0103, de asemenea, un rol important \u00een etiologia CCR.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile indic\u0103 faptul c\u0103 supraponderabilitatea \u0219i obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool \u0219i o diet\u0103 s\u0103rac\u0103 \u00een fibre, fructe \u0219i legume, dar bogat\u0103 \u00een carne ro\u0219ie \u0219i procesat\u0103, sunt factori care m\u0103resc riscul de CCR. Al\u021bi factori precum microbiomul intestinal, v\u00e2rsta, sexul, rasa \u0219i statutul socio-economic sunt, de asemenea, considera\u021bi determinan\u021bi \u00een riscul de dezvoltare a cancerului colorectal.<\/p>\n\n\n\n

Preven\u021bie<\/h2>\n\n\n\n

Modificarea stilului de via\u021b\u0103 \u0219i implementarea unui program regulat de screening sunt m\u0103suri esen\u021biale pentru prevenirea cancerului colorectal. Studiile arat\u0103 c\u0103 screening-ul contribuie la reducerea inciden\u021bei \u0219i mortalit\u0103\u021bii asociate cancerului colorectal, prin identificarea \u0219i eliminarea precoce a leziunilor precanceroase. Aceast\u0103 abordare permite interven\u021bia \u00een stadii incipiente ale bolii, c\u00e2nd tratamentul este mai eficient \u0219i perspectivele de vindecare sunt semnificativ mai bune.<\/p>\n\n\n\n

Conform recomand\u0103rilor Grupului de Lucru pentru Servicii Preventive din SUA, se recomand\u0103 ca adul\u021bii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 45 \u0219i 75 de ani s\u0103 fie supu\u0219i unui screening pentru cancerul colorectal. \u00cen cazul persoanelor \u00eentre 76 \u0219i 85 de ani, decizia de a continua screening-ul trebuie s\u0103 fie luat\u0103 la nivel individual, \u00een func\u021bie de starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u0219i de istoricul personal medical.<\/p>\n\n\n\n

Pentru pacien\u021bii cu rude de gradul I (p\u0103rin\u021bi, fra\u021bi, surori) care au fost diagnosticate cu cancer colorectal \u00eenainte de v\u00e2rsta de 60 de ani, se recomand\u0103 \u00eenceperea screening-ului la v\u00e2rsta de 40 de ani sau cu 10 ani \u00eenainte de v\u00e2rsta la care a fost diagnosticat\u0103 cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 rud\u0103 cu aceast\u0103 afec\u021biune. \u00cen cazul pacien\u021bilor cu rude de gradul I diagnosticate dup\u0103 v\u00e2rsta de 60 de ani, se poate \u00eencepe screening-ul la v\u00e2rsta de 50 de ani. Aceste recomand\u0103ri \u021bin cont de factorii genetici \u0219i de istoricul familial, care pot influen\u021ba semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului colorectal.<\/p>\n\n\n\n

Test imunologic cantitativ pentru detectare hemoragii oculte din materiile fecale<\/h2>\n\n\n\n

Testele de laborator din materiile fecale<\/strong> sunt neinvazive \u0219i pot fi eficiente \u00een detectarea cancerului colorectal \u00een stadii incipiente sau \u00een identificarea polipilor precancero\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Determinarea hemoragiilor oculte se recomand\u0103 \u0219i pacien\u021bilor cu disconfort abdominal, alter\u0103ri ale tranzitului intestinal, modific\u0103ri ale actului de defeca\u021bie, pierdere ponderal\u0103 recent\u0103, oboseal\u0103 extrem\u0103 sau anemie feripriv\u0103<\/a> cronic\u0103 inexplicabil\u0103..<\/sup> Majoritatea persoanelor cu aceste simptome nu au o patologie grav\u0103, \u00eens\u0103 primesc foarte frecvent de prim\u0103 inten\u021bie recomandare pentru investiga\u021bii invazive (colonoscopie), care pot s\u0103 nu eviden\u021bieze modific\u0103ri maligne.<\/p>\n\n\n\n

Depistarea hemoragiilor oculte \u00een scaun se realizeaz\u0103 cu ajutorul unui test imunologic efectuat din fecale (FIT)<\/a>, metoda fiind extrem de fiabil\u0103 inclusiv pentru detectarea unor cantit\u0103\u021bi extrem de mici de s\u00e2nge, aflate \u00een compozi\u021bia fecalelor, folosind anticorpi specifici, \u00eendrepta\u021bi \u00eempotriva hemoglobinei din s\u00e2ngele prezent.<\/p>\n\n\n\n

Specificitatea crescut\u0103 pentru identificarea hemoglobinei din fecale \u0219i u\u0219urin\u021ba \u00een testare fac acest test superior \u00een termeni de performan\u021b\u0103 analitic\u0103 \u0219i clinic\u0103. Rezultatele sunt evaluate cantitativ, \u00eendeplinind at\u00e2t cerin\u021bele de laborator pentru acurate\u021be \u0219i trasabilitate, c\u00e2t \u0219i nevoile clinice.<\/p>\n\n\n\n

O serie de studii clinice au comparat testele imunologice \u2013 iFOBT cu testele pe baz\u0103 de guiac \u2013 gFOBT (Hemoccult) \u00een ceea ce prive\u0219te rata de pozitivitate, valoare predictiv\u0103 pozitiv\u0103 (PPV) \u0219i rata de detec\u021bie, \u00eentr-o popula\u021bie de screening, asimptomatic\u0103 (n => 20.000) \u0219i au ar\u0103tat c\u0103 performan\u021ba clinic\u0103 a iFOB este mai bun\u0103 \u00een compara\u021bie cu testul gFOBT. \u00cen \u021b\u0103rile cu facilit\u0103\u021bi de colonoscopie compatibile cu o rat\u0103 de pozitivitate a testului de screening de p\u00e2n\u0103 la 5%, folosirea de valori cut-off de referin\u021b\u0103 cuprinse \u00eentre 100 \u0219i 150 ng\/mL ar putea fi strategia recomandat\u0103.<\/sup><\/p>\n\n\n\n

Un studiu efectuat de Aug\u00e9 et al, in 2017, a analizat un grup mixt de 487 indivizi (48.8% b\u0103rba\u021bi), cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 22 \u2013 94 ani, dintre ace\u0219tia 223 asimptomatici \u0219i 264 cu simptome de tract intestinal inferior. Indiferent de valoarea ob\u021binut\u0103 la testul de evaluare a hemoragiilor oculte, pacien\u021bilor li s-a efectuat colonoscopie \u0219i au fost selectati pentru studiu doar cei cu leziuni colorectale. Toate leziunile au fost clasificate, examinate histopatologic si stadializate conform sistemului de clasificare TNM.<\/p>\n\n\n\n

Sensibilitatea \u0219i specificitatea testului pentru detectia hemoragiilor oculte \u00een materii fecale, folosit ca test de screening pentru cancerul colorectal avansat, au fost evaluate la valori cuprinse \u00eentre 10 \u0219i 60 \u03bcg Hb\/g fecale si s-a observat o variatie de la 28,9% (95% IC; 21,7- 37,2%) la 46,5% (95%IC; 38,1\u201355%) \u0219i respectiv de la 85% (95%IC; 82,3 \u2013 87,3%) p\u00e2n\u0103 la 93,2% (95% IC; 91,2\u201394,8%).<\/p>\n\n\n\n

Specificitatea testului la pacien\u021bi cu toate tipurile de leziuni colorectale variaz\u0103 \u00eentre 94,6 \u2013 97,8%, iar valoarea predictiv\u0103 pozitiv\u0103 (VPP) \u00eentre 95.9 \u2013 94.7% pentru valori cuprinse \u00eentre 10 \u0219i 60 \u03bcgHb\/g fecale. Cu toate acestea, sensibilitatea \u0219i VPN pentru toate leziunile colorectale detectate \u00een studiu se g\u0103sesc \u00een intervalele 11,9 \u2013 23% \u0219i respectiv 20,9 \u2013 22,7%.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru asigur\u0103 detectarea patologiei colorectale severe, \u00eens\u0103 unele leziuni minore pot fi omise. Rezultatele acestui studiu sunt importante in luarea deciziilor in ceea ce priveste efectuarea colonoscopiilor si excluderea malignit\u0103\u021bii la pacien\u021bii cu concentra\u021bii sc\u0103zute de hemoglobin\u0103 fecal\u0103 \u0219i simptomatologie de tract digestiv inferior. Testul poate fi completat cu al\u021bi biomarkeri de inflama\u021bie intestinal\u0103 sau tumorali, precum M2-piruvatkinaza \u0219i calprotectina.<\/p>\n\n\n\n

Tip rezultat<\/strong><\/td>2023<\/strong><\/td>%<\/strong><\/td><\/tr>
>=100<\/td>1.246<\/td>9%<\/td><\/tr>
Normal (<100)<\/td>12.547<\/td>91%<\/td><\/tr>
Total<\/td>13.793<\/td>100%<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

\u00cen perioada ianuarie-octombrie 2023, \u00een cadrul laboratoarelor Synevo, au fost analizate 13.793 de probe pentru Test imunologic cantitativ pentru detectare hemoragii oculte din materiile fecale (FIT), din care se remarc\u0103 faptul c\u0103 91% dintre ele au avut rezultat normal, \u00een limite (conform Tabel 1).<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere al distribu\u021biei pe sexe \u0219i al reparti\u021biei tipurilor de rezultate, putem concluziona c\u0103 femeile au predominat \u00een accesarea acestui serviciu (58%), distribu\u021bia rezultatelor pozitive\/anormale fiind aproximativ egal distribuit\u0103 \u00eentre cele 2 sexe, cu un procent de 51% la femei (tabel 2):<\/p>\n\n\n\n

Service Name<\/strong><\/td>Rezultat<\/strong><\/td> Total<\/strong><\/strong><\/td>F<\/strong><\/td>M<\/strong><\/td>F<\/strong><\/strong><\/td>M<\/strong><\/strong><\/td><\/tr>
Test imunologic cantitativ pentru detectare hemoragii oculte din materiile fecale (FIT)<\/td>>=100<\/td>1.246<\/td>637<\/td>609<\/td>51%<\/td>49%<\/td><\/tr>
Normal (<100)<\/td>12.547<\/td>7.352<\/td>5.195<\/td>59%<\/td>41%<\/td><\/tr>
Total<\/td> <\/td>13.793<\/td>7.989<\/td>5.804<\/td>58%<\/td>42%<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te distribu\u021bia pe tipuri de rezultate (normal\/negativ \u0219i anormal\/pozitiv) \u0219i v\u00e2rst\u0103, putem observa o distribu\u021bie atipic\u0103 a rezultatelor pentru categoria pacien\u021bilor pediatrici, ace\u0219tia acoperind un procent de 15% din totalul rezultatelor pozitive la Testarea cantitativ\u0103 a hemoragiilor \u00een materii fecale. CRC afecteaz\u0103 foarte rar adolescen\u021bii \u0219i este extrem de rar \u00een primul deceniu de via\u021b\u0103, constituind doar 1% din toate neoplaziile pediatrice.<\/p>\n\n\n\n

A fost raportat\u0103 o inciden\u021b\u0103 anual\u0103 estimat\u0103 la aproximativ 1 caz\/milion de indivizi. \u00cen acest context, \u021bin\u00e2nd cont \u0219i de faptul c\u0103 etiologia benign\u0103 \u0219i infec\u021bioas\u0103 este mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 la copii putem specula faptul c\u0103 testul FIT a fost recomandat pentru evaluarea gradului de afectare a mucoasei digestive \u00een cadrul patologiilor specifice copiilor. De asemenea, poate fi utilizat pentru a ajuta la diferen\u021bierea sindromului de intestin iritabil (IBS) de boala inflamatorie intestinal\u0103 (IBD), care are un risc mai mare de a produce s\u00e2ngerare \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103 un rezultat pozitiv. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen concordan\u021b\u0103 cu statisticile Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, procentele cele mai mari cu rezultate pozitive sunt \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndul grupelor de v\u00e2rst\u0103 60-69 ani \u0219i la persoanele de peste 70 ani.<\/p>\n\n\n\n

\"Evaluarea<\/figure>\n\n\n\n

Testul pentru detectarea cantitativ\u0103 a hemoragiilor oculte \u00een materii fecale joac\u0103 un rol crucial \u00een evaluarea pacien\u021bilor cu anemie feripriv\u0103, contribuind semnificativ la excluderea unei posibile s\u00e2nger\u0103ri gastrointestinale ca etiologie a anemiei. Aceast\u0103 strategie diagnostic\u0103 este sus\u021binut\u0103 de datele colectate \u00een intervalul ianuarie-octombrie 2023, \u00een care s-a observat c\u0103 31% dintre pacien\u021bii cu rezultate pozitive sau anormale la testul imunochimic fecal (FIT) \u00een cadrul laboratoarelor Synevo au efectuat concomitent \u0219i analiza sideremie<\/a>. Aceast\u0103 asociere \u00eentre testul FIT \u0219i evaluarea nivelurilor de fier seric reflect\u0103 o abordare integrat\u0103 \u0219i minu\u021bioas\u0103 \u00een diagnosticarea cauzelor anemiei feriprive, permi\u021b\u00e2nd astfel o identificare mai precis\u0103 a surselor de s\u00e2ngerare \u0219i, implicit, o gestionare mai eficient\u0103 a tratamentului pacientului.<\/p>\n\n\n\n

O aten\u021bie deosebit\u0103 a fost acordat\u0103 evalu\u0103rii corela\u021biilor \u00eentre testul imunochimic fecal (FIT) \u0219i alte investiga\u021bii diagnostice. \u00cen 24% dintre cazurile cu rezultate pozitive la FIT, s-a efectuat simultan \u0219i testul pentru Antigen Helicobacter pylori din materiile fecale<\/a>. Aceast\u0103 cotestare este util\u0103 \u00een identificarea leziunilor gastrointestinale superioare, oferind o perspectiv\u0103 valoroas\u0103 \u00een detectarea poten\u021bialelor afec\u021biuni gastrointestinale asociate, contribuind astfel la o abordare integrat\u0103 \u0219i eficient\u0103 \u00een managementul clinic al pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul evalu\u0103rii pacien\u021bilor simptomatici pentru cancerul colorectal, testul imunochimic fecal (FIT) reprezint\u0103 un instrument de diagnostic valoros, av\u00e2nd o specificitate ridicat\u0103 \u0219i o valoare predictiv\u0103 negativ\u0103 (VPN) de aproximativ 90%. Aceast\u0103 caracteristic\u0103 a testului FIT este crucial\u0103 \u00een excluderea prezen\u021bei cancerului colorectal la ace\u0219ti pacien\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Este demn de men\u021bionat c\u0103 un segment semnificativ de 12% dintre pacien\u021bii cu rezultate pozitive la testul FIT au fost testa\u021bi \u0219i pentru markerul tumoral carcinoembrionar (CEA), \u00een timp ce un procent similar de 12% a fost evaluat prin markerul CA19-9. Aceast\u0103 abordare dual\u0103 \u00een testarea markerilor tumorali, al\u0103turi de utilizarea FIT, ofer\u0103 o perspectiv\u0103 mai ampl\u0103 \u0219i o evaluare mai detaliat\u0103 a riscului de cancer colorectal, contribuind astfel la un diagnostic mai precis \u0219i la optimizarea strategiilor de management clinic pentru ace\u0219ti pacien\u021bi.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cancerul colorectal se situeaz\u0103 pe locul trei \u00een ceea ce prive\u0219te prevalen\u021ba la nivel global, constituind aproximativ 10% din totalitatea cazurilor oncologice. De asemenea, ocup\u0103 pozi\u021bia a doua ca principal factor etiologic al mortalit\u0103\u021bii asociate cancerului. Inciden\u021ba acestui tip de neoplasm cre\u0219te cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, majoritatea diagnosticelor fiind stabilite la pacien\u021bi cu v\u00e2rsta de peste […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[],"class_list":["post-418","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=418"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/418\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":419,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/418\/revisions\/419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analizesanocare.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}